Noua lege a pensiilor, subiect de proteste în stradă. Cum sunt ”îngropați” sute de români de modificările fără discernământ ale coaliției PSD-PNL
Noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, care urmează să intre în vigoare la 1 septembrie 2024, a generat o serie de controverse și proteste din partea angajaților care au lucrat în condiții speciale, în special în domeniul nuclear. Modificările aduse de această lege sunt percepute ca o nedreptate majoră, întrucât schimbă radical condițiile de pensionare pentru acești lucrători, expunându-i la riscuri suplimentare pentru sănătate și reducând semnificativ beneficiile de care aceștia ar trebui să beneficieze pentru munca lor în medii periculoase.
Conform legislației în vigoare, Legea nr. 263/2010, persoanele care au lucrat în activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare în zonele I și II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I sau de cel puțin 17 ani în zona II. Aceste prevederi au fost introduse pentru a compensa riscurile majore la care sunt expuși acești lucrători, având în vedere că radiațiile ionizante pot avea efecte extrem de nocive asupra sănătății pe termen lung.
În noua lege, însă, aceste prevederi sunt înlocuite cu condiții mult mai stricte. Stagiul minim de cotizare este majorat la 22 de ani pentru zona I de expunere la radiații și la 25 de ani pentru zona II. În plus, vârsta minimă de pensionare este fixată la 45 de ani, ceea ce înseamnă că mulți dintre acești angajați vor fi nevoiți să lucreze un număr mai mare de ani în condiții extrem de periculoase, înainte de a se putea pensiona.
Impactul asupra sănătății lucrătorilor, un risc major ignorat
Una dintre principalele îngrijorări exprimate de angajați și de sindicate este legată de impactul pe care aceste modificări le-ar putea avea asupra sănătății lucrătorilor. Expunerea prelungită la radiații ionizante este recunoscută pentru riscurile sale grave, inclusiv creșterea semnificativă a riscului de a dezvolta diverse forme de cancer. Mai multe studii, inclusiv cele realizate de Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Energia Atomică, subliniază pericolele asociate cu munca în astfel de medii.
În acest context, majorarea stagiilor de cotizare și impunerea unei vârste minime de pensionare de 45 de ani sunt văzute ca măsuri profund nedrepte și periculoase. Practic, legea forțează angajații să își continue activitatea în condiții de risc maxim pentru o perioadă mult mai lungă decât era prevăzut anterior. Aceasta nu doar că diminuează protecția oferită de legislația anterioară, dar contravine și principiului fundamental al radioprotecției – ALARA (As Low As Reasonably Achievable), care impune ca expunerea la radiații să fie menținută cât mai redusă posibil.
Pe lângă riscurile evidente pentru sănătate, noua lege descurajează tinerii să urmeze o carieră în domeniul nuclear, ceea ce ar putea avea consecințe grave pe termen lung asupra industriei nucleare din România. Într-un context global în care energia nucleară este considerată un pilon al tranziției către o economie verde, asigurarea unui flux continuu de specialiști tineri este esențială. Cu toate acestea, cu noile condiții de pensionare, este puțin probabil ca tinerii să fie atrași de o carieră care le-ar putea afecta grav sănătatea și care nu le oferă protecția și beneficiile adecvate.
Proteste și solicitări de modificare a legii
Nemulțumirile lucrătorilor din domeniul nuclear nu au întârziat să se manifeste. Mai multe sindicate și organizații ale angajaților au organizat proteste, cerând modificarea urgentă a noii legi. Acestea susțin că noua legislație este nedreaptă și periculoasă și solicită revenirea la prevederile anterioare, care ofereau un nivel mai mare de protecție pentru cei care lucrează în condiții speciale.
Reprezentanții angajaților propun menținerea stagiului de cotizare de cel puțin 15 ani pentru zona I de expunere la radiații și de cel puțin 17 ani pentru zona II, așa cum era prevăzut în legislația anterioară. De asemenea, aceștia solicită ca vârsta minimă de pensionare să nu fie fixată la 45 de ani, ci să rămână nedefinită, permițând lucrătorilor să se pensioneze mai devreme, în funcție de stagiul de cotizare realizat.
Propunerile lor sunt susținute de date care arată că modificările preconizate nu ar avea un impact bugetar semnificativ. De fapt, prin noua formulă de calcul introdusă de Legea nr.360/2023, pensiile lucrătorilor din domeniul nuclear au fost deja diminuate cu procente semnificative, între 28% și 52%, în funcție de punctajul acumulat și de indicele de corecție aplicat.
Un viitor incert pentru industria nucleară din România
Industria nucleară din România joacă un rol esențial în mixul energetic național și este considerată un pilon important al independenței energetice și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în cadrul Uniunii Europene. Totuși, viitorul acestei industrii este pus în pericol de noile modificări legislative, care ar putea duce la o scădere drastică a numărului de specialiști dispuși să lucreze în acest domeniu.
Prin prelungirea stagiului minim de cotizare și creșterea vârstei de pensionare, legea descurajează tinerii să urmeze o carieră în industria nucleară, unde riscurile pentru sănătate sunt ridicate și unde protecția oferită de stat este insuficientă. În acest context, România riscă să se confrunte cu o penurie de specialiști în acest domeniu esențial, ceea ce ar putea afecta capacitatea țării de a-și menține securitatea energetică și de a respecta angajamentele internaționale privind reducerea emisiilor de carbon.
De asemenea, este important de menționat că, prin aceste modificări, România își poate compromite angajamentele internaționale privind respectarea principiului ALARA și a altor standarde de siguranță radiologică, ceea ce ar putea duce la sancțiuni sau la pierderea unor avantaje în cadrul negocierilor internaționale.
Un apel la rațiune și echitate
În concluzie, noua lege a pensiilor, așa cum este formulată în prezent, aduce modificări care nu doar că sunt percepute ca nedrepte de către angajații din domeniul nuclear, dar care pun în pericol sănătatea acestora și viitorul industriei nucleare din România. Este esențial ca decidenții politici să ia în considerare propunerile de modificare formulate de reprezentanții angajaților și să acționeze în sensul protejării drepturilor acestora.
Modificările propuse de angajați sunt justificate nu doar de necesitatea de a proteja sănătatea celor care lucrează în condiții periculoase, dar și de nevoia de a asigura un tratament echitabil și de a menține atractivitatea acestui domeniu pentru tinerii specialiști. În contextul în care energia nucleară joacă un rol crucial în strategia energetică a României, este vital ca legislația să reflecte aceste realități și să asigure un echilibru între necesitatea de a proteja angajații și obiectivele naționale de dezvoltare.